Off to China. Ooopss, nope, it’s Hong Kong!

Pentru cei care au cochetat cu geografia de la puțin spre deloc, informațiile istorico-politico-administrative spun că Hong-Kong’ul Chinei e un fel de Vatican al Italiei.

Fac ce fac și cer Hong Kong, nu știu ce mi-a venit. Am zis să pun acolo locurile în care vreau să merg, dar nu vreau să plătesc singură pentru ele. Well, nu credeam că o să-mi placă, după cum nu îmi place nimic Chinese related. Foarte adevărat gând, călătoria nu mi-a schimbat părerea nici pic. Întreg zborul am avut un singur gând în minte, vreau în Seoul! Eu care până ieri, aș putea spune, de-i vedeam, nu știam ce sunt, chinezi, japonezi, coreeni, m-am trezit acum să fiu mare critic de moravuri și aspect fizic.

Lăsăm în urmă eleganța volănașelor și culorilor pastelate, alături de perfecțiunea părului lor, frumusețea feței lunguiețe, cu un obraz atât de fin și ochi calzi într-un zâmbet, dar pătrunzători într-o privire serioasă!

Ce găsim aici? O față puțin turtită, cu obraji dolofani, ten deloc curat, ochi mici, mici, de broscuță, apoi mama natură nu a fost draguță nici cu părul lor, drept și slăbuț. Ne mutam acum la politicosul “kamsahamnida”, nici nu știu cum se spune mulțumesc în mandarină, că deh, nu l-am auzit veci. Bine, sunt multe excepții, dar așa, o impresie generală ce mi-a rămas în minte.

Zborul HKG în sine e puțin mai dificil decât pacea ICN’ului, mulți în transfer spre Europa și USA, sau nevorbitori de engleză. Nuuu, nu îți vine nici să zâmbești când întrebi ce ar vrea pentru cină și ei arată cu degetul spre toată cutia cu mâncare! Cu sucul e ușor, Doamne ajută, are imagini. Pe scurt, eu m-am distrat. Măcar am pierdut obiceiul de a da din cap stânga-dreapta când aprob ceva. Pe bune, e contagios. Și când programului tău pe o lună i se pare că ești vorbitor de arabă și te trezești cu turn-arounds în zona golfului + India, le prinzi ticurile, vrei nu vrei.

… momentul ăla când vrei un job care să te ducă în jurul lumii și după ce îl ai, nici nu ai plecat bine și vrei să te întorci “acasă”. Pfff, nerecunoscatoare mai sunt. Nu nu, mă scuzați, doar îndrăgostită. Dar promit, îmi trece, nu merge treaba așa. Norocul face că jos aștepta același zbor o româncă ce a venit în Abu Dhabi puțin înaintea mea și brusc, amândouă ne-am ridicat moralul, hai că deja e mai bine! Și a și fost. Puțintel agitat zborul, dar echipa genială! În 9 din 10 cazuri, mai întâlnești un român pe zbor, dar s-auzi pilotul, ăsta nu-i un lucru des! Cel mai vorbăreț și glumeț pilot de până acum. No hai să ne lăudăm acum.

Ajungem la hotel pe la 12 și parcă mi-e somn, bine, nu dorm, dar să-mi întind picioarele puțintel nu strică.

Apoi ies cu românca în explorare. Departe nu ajugem, l-am lăsat pe Big Buddha pe data viitoare, era în reparații minunăția de tramvai de sticlă! Ne întoarcem la hotel cu coada între picioare și plănuim să ieșim pe înserate în oraș cu flight crew.

Eh, am rămas singurică până la final. Sigur era și o variantă mai ieftină dar noi am luat trenul rapid cu $100 dus-întors. Coborâm la Kowloon, unde e plin de magazine și ieșiri pe mai multe nivele. La 1, e zona pietonală, well, o pasarelă spre sol.

Nu știu voi, dar mie, când văd asta, nu prea îmi arde de plimbare. Vreau și eu să știu de ce ai locui aici?

“Slim and tall, always expensive, like a woman” … ceva de genul suna o glumă ce am auzit-o. For real, sunt interminabil de înalte, identice, în culori triste și foarte mici, după cum se observă din ferestrele înghesuite.

Gălăgie, multă! Și praf, că deh, nu se construiește pe aer. Înțeleg acum de ce poartă mască.

Ah. Funny fact. La imigrări scrie “please take off your mask for identification” și noi ne strâmbăm la anunț. Aaa, chestia aia ce la romani se poartă în spitale, uneori, în cazuri contagioase. Bine, fie… și la dentist e obligatorie, am observat.

Acum, am urmat pas cu pas videoclipul, aș putea spune! Am o mini obsesie pentru el. Dar așa cum l-am simțit, e un loc trist. Pe Jordan Street sunt negustori cu milioane de produse ce se exportă în toată lumea. Rar zâmbesc sau lasă din preț. Calitatea, well, e made in China, ce vrei!? Găsești și multe mini restaurante cu street food la prețuri mici.

E colorat, there’s that.

Mi-am găsit și tricolorul!

 Am dat și de o piață cu fructe în drumul meu, cele importate-n Abu Dhabi nu-s gustoase, iar aici nu am avut poftă să-ncerc.

Dacă nu e evident încă, nu îmi place orașul. Eu judec tot prin întrebarea “aș locui aici?”.

Dear Hong Kong, ai primit un mare “NU”. Dar să fiu drăguță. Mi-a plăcut ceva! În port, la Victoria’s Harbour, promenada e minunată!

Cred că-s printre puținele persoane ce apreciază, adoră chiar, mirosul de apă de la mal, dintr-un port, într-o zi sufocantă de vară. Să ne gandim la Veneția, sau locul meu favorit din Panama City Beach!

La asta, adunăm spectacolul de lumini și gata, mă declar mulțumită de a mea călătorie! Așa-i că-i pretty?!!

Sunt aici înșirați vreo 10-15 chinezi cu aparate foto foarte bune ce fac asta contra cost, $20/pic. Nu merită. L-am pus să repete de 10 ori, atât de “pricepuți” sunt.

Un loc ce rămâne pe to do list e Victoria’s Peak, o priveliște ce cu siguranță o să-mi amintească de Sugarloaf Mountain din Rio, minus culoarea din favele.

Am uitat să menționez, totul e realizabil în cele 30h de layover. Cu puțin somn, multă voință!

FYI: 5USD ≅40HKD 

Și mai pun o țară pe lista: “Heii! Și ei conduc pe dreapta!”

Stupid kiddo.

English Version

For the ones who studied geography from little to none, the historical-political-administrative information tells us China’s Hong Kong is like Italy’s Vatican.

So…whatsoever. I ask for the Hong Kong flight and there it is. Another place from the list “I’d go and see if you pay for it.”

I didn’t expect to like it, as I feel about everything Chinese. True fact, the trip did not change a thing. The whole flight I was thinking “Please take me back to Seoul!”. And until yesterday, if I would have seen any Asian people, Korean, Japanese, Chinese, I would have said they’re all the same, hell no, now I’m the big behavioral and physical critic.

Leaving behind the elegance of the wavy clothing and pastel colors, together with the perfection of their skin and hair, the beauty of the oval face and the warm look of a smile or the deep serious one. Bumping into a roundish face, fluffy chicks, bad skin and straight hair, with small turtle eyes. Lets also forget about “kamsahamnida”, I have no idea how to say thank you in Mandarin, just because I’ve never heard it. Ok, they have their exceptions, but here’s the general idea.

The flight, HKG, itself it’s a little harder than ICN, lots of transfer guests to Europe and USA or Chinese who don’t speak English. Imagine serving diner. Juices, that’s easy, they can point to the pictures. As a wrap us, is a funny flight! I’m just happy I lost the bad habit of nodding left to right. After a month when they think you’re an Arabic speaker and get all turn-arounds in the gulf area and India, obviously you start acting like them.

… that moment when you realize you got the job of your dreams, to travel and know the world, but the only thing you think about is coming back “home”. So ungrateful from my part. Neah, just in love, but I promise, the feeling will fade away soon. Luckily downstairs there was a Romanian I knew, so we both got happier knowing we’re flying together. A little busy the flight, but good. Great crew. 9 times out of 10, you’ll have a Romanian on your flight. But a Romanian pilot, not too often, omg, he talks so much!

We make it to the hotel around 12 and I feel so sleepy, but I just need to stretch for a while.

Then the Romanians go out! Not too far though, because the Big Buddha tram was closed for maintenance, great, to the next time then. So we come back and plan to go in the city with the flight crew, eh, I end up going with them only. For some crew, the bed is just too cozy sometimes! For sure there’s a cheaper way but we took the train from Asia station to Kowloon for $100 turn around. One with stores on many levels, at the first one you’ll find the way to the pedestrian runway ending into Jordan Street.

The view is not too happy, warm and approachable. Noisy, under construction, dirty, with lots of skyscraper apartment places.

Like someone made a joke, “slim and tall, always expensive, same as a woman”, but still, why would you live here? So small, you can notice that by the size of the windows. Now I get why they wear masks.

Funny fact. At the immigration desk it said ” please take of your mask for identification” and we were like?! what?! Ahhh, that one, the one that people in general use it in hospitals where there are contagious diseases.

I could say now I followed his steps, of this Allan Walker, I’m obsessed with the lyrics but the feelings coming out of it are sad. The streets are full of Chinese merchants selling worldwide existing stuff. Tough business, I’d say. They don’t really smile or discount the items. It’s cheap anyway, also the street food is cheap and good too.

It is colorful, so there’s that.

Some kind of behind the scenes.

If it was not obvious by now, I don’t like Hong Kong. Still, I’ll tell you about something really pretty and romantic and cool and just add more nice words here! At Victoria’s Harbour, the promenade is fantastic!

I think I’m one of not too many who simply love the smell of water in the port in a hot summer day!

Take Venice for a chance!

Or my favorite spot in Panama City Beach!

Add to this the show of lights and make a child happy with her trip.

You’ll find here a couple of Chinese with awesome cameras taking a picture for $20. Don’t! They’re the worst. He took 10 before an ok one.

I left one more thing on my to do list, Victoria’s peak! This view will remind me of the Sugarloaf mountain in Rio, minus the colorful favelas. 

Forgot to mention, everything can be done in the 30h of layover, with little sleep.

FYI: 5USD ≅40HKD  

And adding one more to the list “hey, they drive on the right side too!”.

Stupid kiddo.

 

2 thoughts on “Off to China. Ooopss, nope, it’s Hong Kong!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *